Pilozitatea în exces – semnul unei tulburări endocrine

Pilozitatea excesivă la femei, dispusă predominant în zone specific masculine, este cunoscută sub denumirea medicală de hirsutism. Firul de păr este gros și negru, având de obicei o creștere lentă. Principalele zone afectate sunt fața, pieptul, abdomenul și zona lombară. Această situație reprezintă un motiv pentru a vă adresa medicului deoarece în spatele ei se pot ascunde diverse boli endocrinologice. 

Hirsutismul este produs de un dezechilibru între hormonii masculini (testosteron și dihidrotestosteron) și cei feminini (estrogeni). Acesta trebuie diferențiat de hipertricoză, condiție caracterizată prin pilozitate excesivă pe tot corpul. Hipertricoza este de obicei de origine familială, nefiind cauzată de o boală. În cazul unui exces de hormoni androgeni (masculini) femeile pot prezenta, pe lângă hirsutism, alte semne de virilizare. Acestea sunt îngroșarea vocii, pierderea părului din zonele temporale, dezvoltarea tipic masculină a musculaturii și hipertrofia clitorisului.

Cauze frecvente de hirsutism

Două dintre cele mai comune cauze sunt sindromul ovarelor polichistice și hirsutismul idiopatic. Ambele pot fi diagnosticate de medicul endocrinolog prin examen fizic, studierea istoricului medical și teste de sânge (analize generale și hormonale). În ambele cazuri creșterea părului se produce treptat și de obicei debutează sau se agravează la pubertate.

  • Sindromul ovarelor polichistice afectează 10 % din femeile de vârstă fertilă. Pe lângă hirsutism pacientele asociază adesea acnee, menstruații neregulate cu anovulație și fertilitate scăzută. La examinarea ecografică se poate observa aspectul specific micropolichistic al ovarelor. Unele femei pot asocia disfuncții metabolice precum obezitate sau rezistență la insulină, cu creșterea riscului de a dezvolta diabet zaharat tip 2.
  • Hirsutismul idiopatic (adică de cauză necunoscută) reprezintă un diagnostic de excludere. Acesta se pune doar după ce medicul a exclus toate afecțiunile care ar putea determina creșterea pilozității. Femeile cu hirsutism idiopatic au nivele normale de hormoni androgeni și menstruații regulate. În momentul de față cauza nu este complet elucidată. Studiile susțin că aceste femei prezintă activitate crescută enzimei 5-alfa-reductaza, de la nivelul foliculului pilos. Această enzimă transformă testosteronul în dihidrotestosteron, hormon cu activitate androgenică mult mai puternică. Mai exact pacientele cu hirsutism idiopatic au o sensibilitate mai mare la hormonii masculini. 

Cauze rare de hirsutism

  • hipotiroidismul (deficit de hormoni tiroidieni)
  • hiperplazia adrenală congenitală cu debut tardiv (afecțiune genetică, se caracterizează prin producția anormală de cortizol și hormoni androgeni de glandele suprarenale
  • tumorile ovariene sau de glande suprarenale secretante de androgeni
  • hiperprolactinemia
  • acromegalia (hipersecreția de hormon de creștere)
  • sindromul Cushing (hipersecreția de cortizol)

Clasificarea hirsutismului

Severitatea hirsutismului se determină folosind scorul Scorul Ferriman-Gallwey. Acesta însumează valorile ce cuantifică densitatea și caracteristicile firelor de păr de pe zonele afectate. Principalele zone sunt buza superioara, pretragian, submentonier, presternal, linia albă supra și subombilicală, regiunea sacrată, brațe, regiunea internă a coapselor. Acest test se bazează foarte mult pe subiectivitatea examinatorului și de aceea experiența clinică a medicului este importantă.

În funcție de severitate hirsutismul poate fi

  • ușor (scor 8-15)
  • moderat (scor 16-25)
  • sever (scor mai mare de 25) 

Hirsutismul idiopatic este de obicei ușor iar cel din sindromul ovarelor polichistice poate fi ușor sau moderat. Hirsutismul idiopatic este influențat și de etnie, fiind mai frecvent la femeile care au strămoşi din zona mediteraneană, Orientul Mijlociu sau Africa de sud. Hirsutismul produs de anumite tumori secretante de androgeni este adesea sever.

Dacă hirsutismul apare brusc, este sever sau se agravează într-un timp scurt trebuie să vă prezentați cât mai repede la un medic endocrinolog deoarece poate fi vorba despre o afecțiune mai gravă. Este important să-i povestiți medicului ce medicamente luați deoarece există anumite medicamente care pot influența creșterea părului în zone nedorite (danazol, steroizi anabolizanți, cortizon). Identificarea și întreruperea acestora atunci când este posibil determină ameliorarea hirsutismului.

Deși în majoritatea cazurilor, hirsutismul nu ascunde o afecțiune gravă, cauzele trebuie determinate pentru a putea aplica cel mai eficient tratament. Tratamentul hirsutismului constă în îndepărtarea cauzei atunci când este posibil, folosirea anumitor medicamente care inhibă acțiunea hormonilor masculini și epilarea cu laser după ce creșterea excesivă a părului a fost stopată. Însă acest subiect va fi detaliat într-un articol viitor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *